alagar

Daca m-ai intreba ce sunt, m-as transforma in penel si te-as picta in culori oarbe, nemarginite. Pentru ca nu as indrazni sa-ti fur placerea de a te colora tu singura pe sufletul meu.

Stiam ca Dumnezeu ne da si ne ofera, dar nu ma asteptam ca in iubirea lui de oameni, iubire egoista daca te gandesti, sa ia si inapoi. Si-atunci, ma-ntreb, oare din ce se hraneste divinitatea? Din bucuria noastra de-a primi sau, sau, sau din sevrajul nostru?

Pentru ce ne-ascuti, Isuse? Sa fim sape si cazmale, Sa astupi cu noi fantana Zilelor primordiale? Si asa ne dai sperante, picurandu-ne in fiere nemuriri intolerante, Sa-nvatam ca totul piere. O sa-ti facem toti placerea, sa-ti slavim si biruinta, Rumegand in noi durerea clipelor si nefiinta.

Ce fac cu-atata dor de tine? Il pun pe foi, sa plamadesc idei pristine despre noi doi? Ce fac cu-atata destramare? O fierb incet sa trag din ea ite primare, vopsite-n scancet? Ce fac cu tine-n gandurile mele? Le leg fuior, sperand sa nu mai iesi din ele, sa nu-mi fii nor. Ce fac cu vorbele-n pustie? Le rup febril sperand sa-ti fac din ele tie taram fertil.

In fiecare zi ma rup in mii de bucati si ma lipesc la loc cu picaturi din amintirea ta, sperand sa fiu acelasi. Mereu pierd cate o farama si pun mai multa amintire in locul ei, de parca as fi vreun mare artist kinstugi, iar lumea ar aprecia asa ceva. De fapt, in fiecare zi ma rup in mii de bucati si ma lipesc la loc cu picaturi din amintirea ta si-apoi arunc pe umeri o mantie cusuta din regrete si din durerea instrainarii, pana cand voi deveni doar amintirea ta, opera expusa de un artist ce nu exista.

Buna minune, te iubesc, mi-ai lipsit. Ti-am cautat in aer cu narile flamande Aroma ta de zana din chihlimbar topit Si ochii tai de flacari, de simfonii pe unde. Buna traire, te-am gasit, sunt aici! Te simt vibrand prin mine in mii de flori de camp, Rescriu reperul vietii, plonjand cu tine-n frici Lasand in voia sortii destinul vechi si tamp. Buna zeito, unde esti, nu te simt, Se prabusesc in mine si temple si orase, Hulpavul axis mundi se-apleaca peste timp, Muscandu-i puritatea si tamplele golase. Buna iubire, te-am pierdut, nu mai esti M-am avantat prea tare cu aripa-mi de ceara Visand sa fim noi totul, in loc sa fim povesti, Am spart cupola lumii, uitand cat o sa doara. Buna minune, unde esti...

Intre mine si tine sunt cinci melodii, Douazecisiopt de minute, Macar doua vieti Si daca altii vor ca sa masoare Avem si kilometri. Dar in realitate, intre mine si tine Sunt niste clipe. Ti-am zis ca timpul curge liniar Si ca e treaba noastra sa il facem sa conteze. De fapt, intre noi doi Sunt niste cifre si atat, Cat pot vedea toti oamenii Dintr-un echilibru simplu Nascut din nimic.